Home » EIGHT TO EIGHT, BECAUSE OUR PLANET CAN’T WAIT CAMPAIGN ORANJESTAD, ARUBA, DUTCH CARIBBEAN DIA INTERNACIONAL DI VUELONAN ESPACIAL TRIPULA

EIGHT TO EIGHT, BECAUSE OUR PLANET CAN’T WAIT CAMPAIGN ORANJESTAD, ARUBA, DUTCH CARIBBEAN DIA INTERNACIONAL DI VUELONAN ESPACIAL TRIPULA

by Admin
0 comment 129 views

BACKGROUND

E comienzo di e era espacial pa humanidad ta marca riba April 12, “Dia Internacional di Vuelonan Espacial Tripula”, cual fecha ta reafirma e papel vital di technologia y ciencia espacial pa logra cumpli cu obhetivonan di desaroyo sostenibel y pa aumenta e bienestar di naciones y pueblonan.

E dia aki tambe ta sirbi pa sensibilisa nos mundo pa asegura cu ta cumpli cu e aspiracion di reserva espacio ultraterrestre pa finnan pacifico, persevera den esfuerzo pa tur nacion por goza di e benificionan deriva di actividadnan den espacio y pa mantene espacio como patrimonio comun pa henter humanidad.

Riba e dia aki numeroso museo espacial, centronan cientifico, y skolnan ta organiza actividadnan especial, dedica na educa e publico tocante exploracion espacial. Exhibicionan, seminario y discusionan especial ta resalta con exploracion espacial tin e potencial di uni humanidad.

Tawata Union Sovietica cu na 1957 a lanza e promer satelite crea pa ser humano y pone den orbita “Sputnik I”. Riba April 12, 1961, Yuri Gagarin a haci e promer vuelo espacial tripula, ora e la orbita Tera den e nave espacial Vostok 1.

E momentonan historico aki a habri e caminda pa exploracion espacial na benificio di henter humanidad.

Den un resolucion adopta April 7, 2011, Asamblea General di Naciones Uni a designa April 12 como Dia Internacional di Vuelonan Espacial Tripula.

E fascinacion genuino di publico cu espacio ta amplio y e curiosidad aki den hende rond mundo ta contribui na paz mundial.

Exploracion espacial ta provee conocimento clave di e historia di nos sistema solar. Sin exploracion espacial lo nos no tin satelitenan den orbita. Eakinan ta asisti nos cu comunicacion global, seguridad y nabegacion aereo, terrestre y maritimo. Sin satelite lo no tawata tin GPS.

Satelitenan por yuda meteorologonan pronostica tempo. Ademas satelite y technologia satelital ta hunga un papel crucial den actividadnan di observacion di Tera for di espacio, cual por yuda pa monitor, compronde y adverti nos riba potencial desasternan natural, contaminacion di oceano, factornan cu ta contribui na cambio climatico y salud di oceano y su ecosistemanan, vigila areanan grandi marino proteha, monitorea pesca ilegal y traficacion ilegal di droga, asisti cu investigacion cientifico di biologia marino y na final tambe ta esencial pa agricultura, por ehempel den monitorea awa dushi.

E United Nations Office for Outer Space Affairs (UNOOSA) ta e organo di Naciones Uni responsabel pa cooperacion internacional den usonan pacifico di espacio ultratrerrestre. Cu su programa United Nations Platform for Space-based Information for Disaster Management and Emergency Response, e ta propone pa tur pais y organisacion internacional y regional tin acceso na y desaroya e capacidad pa usa tur tipo di informacion espacial pa sosten di tur aspecto di maneho integral di calamidad.

ARUBA, RIBA MAPA DI EXPLORACION ESPACIAL

Nos pais, con chikito cu e por ta, a produci den pasado y keto bay ta produciendo profesionalnan sumamente talentoso, cu ta destacando nan mes den technologia y ciencia espacial.

Nos tur conoce Dr. Edward Cheung, trahando pa NASA, cu por cierto a pone mundo academico internacional tuma nota di e talentonan academico di origen Arubano.

Edward Cheung cu tin un grado Ph.D. den electrical engineering di Yale University, a bira conoci ora e y su team a logra scapa e Hubble Telescope dor di diseña e ASCS/NCS Relay Unit Breaker Assembly (A.R.U.B.A.) yama asina na honor di su pais di origen.

Edward Cheung a specializa den robotica cortesia di un beca (scholarship) di NASA y Phillips Electronics y tambe tin diferente inventonan patenta riba su nomber.

Pa su logronan ela ser otorga e Condecoracion Real di Ridder in de Orde van de Nederlandse Leeuw.

Den un entrevista recien unda e la elabora riba su trabou actual pa e sistema JPSS-2, den cual entrevista e la duna di conoce cu pa cualkier Arubano talentoso cu tambe kier drenta e filanan di NASA, e lo ta mas cu dispuesto pa ta nan mentor.

Pero nos tin hopi mas talento, hobennan activo den e ramo di technologia y ciencia espacial.

Na 2019 nos a ser sorprendi cu e grato noticia cu tres hoben studiante Arubiano na TU Delft, esta Jillian Oduber, Claudia Sweerts y Roderick Tapia a participa den e proyecto pa desaroya e “moon rover” Zebro pa ser usa riba Luna. Zebro ta e vehiculo mas chikito diseña pa explora un cuerpo espacial pafor di Tera.

Y finalmente nos tin cu menciona Ademir Vrolijk, yiu homber di nos Suplente Gobernador di Aruba.

Ademir Vrolijk ta studiando actualmente pa obtene su Ph.D. na George Washington University.

E tin un trayectoria impresionante caba como academico y nos mester menciona cu e la scirbi hunto cu diferente otro autor varios “Guidebooks on Small Satellite Programs” pa United Nations Technical Subcommittee on the Peaceful Uses of Outer Space, European Space Agency (ESA) y pa UNOOSA mes

E PAPEL DI AGENCIA ESPACIAL NACIONAL DEN DIVERSIFICACION DI ACTIVIDAD ECONOMICO

Den un articulo den MIT Technology Review di November 26, 2019, titula “SPACE. There has never been a better time to start a smal space agency” ta destaca cu awor mas cu nunca hasta pais chikito por probecha di cambio drastico, entre otro den e acceso na compania comercial pa lanza satelite, y technologia di miniaturisacion di satelite cu awendia nos tin small satellites, micro satellites y nano satellites, technologia espacial ta yega na alcance di paisnan chikito.

Satelite chikito por ser usa pa investigacion cientifico y actividadnan di monitoreo di Tera for di espacio.

Tin un escala creciente di aplicacion di particularmente micro satelite y nano satelite, y diseño di technologia pa satelite y actividadnan di control via centronan di control satelital ta un mercado creciente pa cual nos isla tin un potencial di probecha plenamente di nos talentonan Arubiano den e ramo.

Trintidos anja pasa a funda Stichting Internationale Teleport Aruba (International Teleport Aruba Foundation) cu e meta pa studia con telecomunicacion avanza y infrastructura digital por contribui na crea sector industrial high tech nobo na Aruba, particularmente usando technologia satelital.

Na 2022 e perspectiva pa crea un propio agencia espacial pa participa den investigacion cientifico, diseño di technologia espacial y actividad di centro di control tin un potencial pa diversifica nos economia.

E talentonan tey caba, falta e voluntad y disposicion pa tuma e rienda den pone esaki den marcha, y nos tin un reputacion favorabel caba den e ramo aki na nivel internacional.

Y comokiera cu ciencia y technologia espacial ta sirbi pa logra cumpli cu e obhetivonan di desaroyo sostenibel y nos tin un facultad na Universidad di Aruba pa Small Island Solutions through Science, Technology, Engineering and Mathematics, nos por hasta exporta y comparti e conocimento aki.

You may also like

Our Company

Aruba Native News & Trends. Here to bring you the latest news and trends from our happy island.

Newsletter

Subscribe my Newsletter for more news. Let's stay updated!

Laest News

Copyright @2023 – Aruba Native All Right Reserved. Powered by 139 Design Studio