Home » Discubrimento di America y Caribe y nombernan di Aruba

Discubrimento di America y Caribe y nombernan di Aruba

by Admin
0 comment 322 views

Riba continente di America y islanan di Caribe, tawatin civilizacionnan prome cu 12 di oktober 1492, ora cu Columbus a discubri e continente pa e Europeanonan.
Den Caribe tawatin e famia linguistica macro Arawak of Arahuaco y e famia linguistica macro Caribe. Tur dos troncon ta reparti den diferente categoria di grupo y tin di nan complica. Ta importante pa sa, cu e grupo di: indjan Taíno y Caquetío entre otro, ta sali di e troncon di lenga Arawak. Di e famia macro linguistica Caribe nos a scucha mas tanto di e “Caribenan” y no di otro grupo specifico. E Taínonan ta nabegante y nan conoce e region di Caribe y parti di continente di America. E Taínonan a duna e isla e nomber di ”Arubeira”. E Caquetíonan a yama e isla “Oibubai”, cu ta nifica “isla guia” y “Oruba”, cu ta nifica “isla bon situa”. E Caribenan a yama e isla ”Ora Oubao”, cu ta nifica “isla di cocolishi” y ”Oirubae”, cu ta nifica ”e compañe di Curaçao”. Pa e Caquetíonan, “Oruba” no tawatin relacion cu “oro”.
Columbus a discubri Guanahani (isla San Salvador) na 1492. Esaki ta su entrada den continente di America. Na 1499 Alonso de Ojeda y Americo Vespucio a discubri e islanan. Un di nan ta keda 10 milla di distancia di unda ta construi e casnan manera esnan na Venecia. Mayoria di e matanan riba e isla ta “palo di Brasil” y e hendenan cu ta biba riba e isla ta di statura halto. Probablemente, e nativonan cu a guia e Spañonan a duna nan e informacion. Pues, na 1499 Aruba a bira conoci pa e Spañonan y a bira colonia di Spaña. Den e tempo ey, e Caquetíonan tawata riba Aruba. Na Aruba, e hefe di e indjannan tawata Simas y e a ricibi e sacerdotenan Spaño cu hopi amabilidad. Nan a regala Simas, un “Cruz di palo”.
Na november di 1529, pa medio di un Cédula Real, a otorga Juan Martínez de Ampués, e derecho pa repobla “islanan inutil” di: “Oruba”, “Curacao” y “Buen Ayre”.
E nomber oficial di e Spañonan pa Aruba tawata: ”isla de Oruba”. Nan a sigui cu e nomber di e indjannan Caquetío.
Antonio Salcedo ta indica na 1788 den “Diccionario geográfico-historico de las Indias Occidentales”,: “Oruba”, isla pequeña de la mar N en el Golfo Triste cerca de la costa de la Provincia y Gobierno de Venezuela y Nuevo Reyno de Granada, entre la de Curazao á Levante, y los Monjes á Poniente: esta poblada de los Holandeses que la han cultivado, en 36. gr. 40. min. de long., y a 12. gr. 20 min. de lat. bor. “Orubilla”, otra isleta pequeña de la mar del N. al O. de la anterior. Den “The New Practical Navigator” di John Hamilton Moore, tin den “Table XXVIII of Latitudes and Longitudes”: “Oruba” isle, E. end Lat. D.M.S. 12 28 30 Long. D.M. 70 ..4. “Orubilla”: Lat. D.M.S. 12 37 0 Long. D.M. 70 35. Riba mapa tambe por mira “Oruba” y “Orubilla”. Actualmenta, “Orubilla” no ta situa na e luga indica.
Di 1568 te cu 1648, “Republiek der Zeven Verenigde Nederlanden” (Hulanda) tawata den guera cu Spaña. Na 1621 e Republiek a funda de:”Geoctroyeerde West-Indische Compagnie., (WIC). E prome isla cu WIC a conquista di Spaña tawata Curaçao na 1634. Hulanda tawata busca un basis pa comercio y pa pirateria den tempo di guera, y Curaçao a bira e basis. Pa Hulanda, e situacion di Curaçao tawata atractivo, y no si tin oro of no. Pa Hulanda e islanan ABC no tawata “inutil” nan tawatin un funcion.
Na 1648, e guera cu Spaña a caba y a firma e tratado di Paz di Westfallen. Den e tratado entre Spaña y Hulanda, Hulanda a haya independencia di Spaña y Hulanda a haya e islanan. Dia 30 di januari 1648 a firma e tratado y di 1648 te cu awor, e nomber oficial a bira: “ARUBA”.

Relato scirbi pa Celia O. Thiel, socióloga
11 di oktober 2021

You may also like

Our Company

Aruba Native News & Trends. Here to bring you the latest news and trends from our happy island.

Newsletter

Subscribe my Newsletter for more news. Let's stay updated!

Laest News

Copyright @2023 – Aruba Native All Right Reserved. Powered by 139 Design Studio