Home » En conexion cu Dia Mundial di Parkinson Kico ta Parkinson y con pa biba cu ne

En conexion cu Dia Mundial di Parkinson Kico ta Parkinson y con pa biba cu ne

by Admin
0 comment 80 views

 

 

Diadomingo awo dia 11 di april ta Dia Mundial di Parkinson. Mundialmente ta enfoca riba pashentnan cu ta biba cu e enfermedad aki. Neurologo dr. Roberto Weiser a enfatisa cu constantemente ta actualisa e metodo di tratamento pa pashentnan di Parkinson, cu remedi nobo y si ta necesario, cirugia. Di acuerdo cu estadisticanan, Aruba tin 200 pashent registra na poli Neurologia cu tin e enfermedad di parkinson.

 

Ta atende nan na policlinica di neurologia un biaha cada cuater luna pa haci control, pa ricibi remedi y tambe pa weita con ta bayendo. Tambe ta evalua si acaso e pashent ta un bon candidato pa haya cirugia. Den caso cu e pashent ta bon pa cirugia, ta prepara tur papel pa haci un DBS, Deep Brain Stimulation, na Colombia. Di otro banda si e pashent no ta bin na remarce pa cirugia pero ta sigui cu remedy lo mester controla y evalua su remedinan. Tambe ta percura pa duna tip di ehercicio  y mehoracion pa calidad di bida.

 

Pa loke ta cua genero ta mas afecta pa parkinson, dr. Weiser a duna di conoce cu no por bisa cua ta haya mas. Ta calcula cu e ta 50-50 sea ta e ser femenino of masculino. E edad cu mayoria di hende ta cuminsa cu sintoma di parkinson ta entre 50 pa 65 aña. Por biba cu e enfermedad aki cual ta uno cronico y ta avansa cu tempo. Mas tempo bo tin e enfermedad, mas pio e ta bira. 

Ainda no tin remedi pa preveni di haya Parkinson. E enfermedad aki por aparece diripiente y e prevalencia ta mas of menos di 100 pa 200 hende pa 1000 habitante.

 

KICO TA PARKINSON

Parkinson ta un enfermedad den e genero neurodegenerativo den bo sistema di nervio. Diripiente e celebro por haya un proceso neurodegenerativo. E prome enfermedad cu ta cay den e grupo aki ta Alzheimer y di dos ta Parkinson. Nos tin un neurotransmisor, esta dopamina den e celebro y ora e ‘fabrica’ aki a bira malo y e celnan cu ta produci dopamine ta cuminsa muri. E produccion di dopamina ta baha y esey ta pone cu e pashentnan ta haya e sintomanan manera temblamento, bira stijf of bira slap y movecion por bira slow.

 

Dr. Weiser a bisa cu e dia ta pa tur cu tin e enfermedad aki, pero e famia tambe. A scoge e dia aki pa motibo cu James Parkinson a nace riba 11 di april. Na aña 1817 el a describi e enfermedad como ‘Shaking Palsy’ cu despues a wordo cambia pa su nomber, Parkinson. E ta conseha tur pa sigui biba nan bida, haci ehercio y sigui tuma remedi. Na e famia ta conseha pa tin hopi pasenshi y cuida nan ser keri. Apesar di tin Parkinson, por biba un bon bida. 

 

You may also like

Our Company

Aruba Native News & Trends. Here to bring you the latest news and trends from our happy island.

Newsletter

Subscribe my Newsletter for more news. Let's stay updated!

Laest News

Copyright @2023 – Aruba Native All Right Reserved. Powered by 139 Design Studio