Home » 60% di mundo su populacion animal a bay perdi

60% di mundo su populacion animal a bay perdi

by Admin
0 comment 84 views

Un estudio haci pa World Wildlife Fund (WWF) publica den nan rapport titula, Living Planet, a constata cu desde 1970 60% di animalnan na mundo a ser elimina. Esaki tawata un estudio haci pa 59 cientifico internacional. Nan raportahe a conclui cu e populacion humano su necesidad pa consumi ta keda crece.

Esaki kermen cu nos ta consumiendo mas cuminda y tambe nos necesidad di recursonan ta causa daño na e planeta. “2/3 parti di nos fauna a bay perdi”, James Snider, vice-presidente di ciencia, investigacion y innovacion pa WWF-Canada a splica. Esaki ta un problema specialmente den area di Latino America y Caribe.

Den area di Caribe y Latino America un total di 89% di e populacion a bay perdi, pues un caida grandi den e populacion animal. WWF a splica den un anecdota cu si tawata tin un disminucion di 60% di e populacion humano, lo awe ful Norte America, Sur America, Africa, Europa, China y Oceania lo a keda bashi.

Hopi cientifico ta di pensamento cu e di 6 extincion global a cuminsa. Nan a sigui na subraya cu humanidad a causa perdida di mitar di tur e flora global tambe. Teniendo tur e hechos nan aki na cuenta, hasta si stop cu tur e dañonan na nos mundo su flora y fauna awe, lo tuma un 5 pa 7 miyon di aña pa nos naturalesa recupera locual cu e a perde.

Naturalesa ta contribui na nos bienestar cultural y spiritual, sin menciona cu e ta fungi como nos alimentacion. E ta critico pa locual ta produccion di cuminda, awa limpi y energia. Por medio di naturalesa Mundo por regula su clima, polucion y inundacion. E raportahe di WWF a demostra cu ta actividad humano a causa e destruccion na nos naturalesa. Esaki a sosode den un tempo relativamente chikito, y lo forma peliger pa futuro generacionan.

E perdida di naturalesa mas grandi a sosode paso mester espacio cultiva. 3/4 di e terenonan mundial ta wordo afecta pa actividadnan humano. E siguiente causa ta e dieet humano unda mester mata animal pa por tin cuminda. 300 tipo di animal ta wordo comi na un escala cu por causa nan extincion. Mientras tambe cu lamanan ta sufri di ‘overbevissing’, pues pa motibo di un necesidad grandi di pisca.

Tanya Steele, hefe ehecutivo di WWF a enfatisa cu “a nos ta e prome generacion cu sa cu nos ta destruyendo nos planeta y nos ta e delaster cu lo por haci algo tocante esaki.”

You may also like

Our Company

Aruba Native News & Trends. Here to bring you the latest news and trends from our happy island.

Newsletter

Subscribe my Newsletter for more news. Let's stay updated!

Laest News

Copyright @2023 – Aruba Native All Right Reserved. Powered by 139 Design Studio